sâmbătă, 25 iunie 2011

Viata ca o pedeapsa

Au aparut in ultimu timp, de cand cu "internetul pentru to(n)ti", o multime de bloguri crestine la care am sesizat o caracteristica generala. Toti acesti e-crestini promoveaza ceva in genul: viata este un dar de la Dumnezeu in care SIGUR pacatuiesti si toata viata trebuie sa ai grija sa respecti regulile (diverselor denominatii crestine) si sa iti ispasesti aceste pacate fata de Dumnezeu. Daca totusi nu prea ai pacate, tot esti vinovat de pacat pentru ca esti om si ai mostenit pacatul primordial (al primului om care a trait, in conceptia lor, acu vreo 5000 de ani). In concluzie viata ta nu are nici o importanta, tot ce trebuie sa faci este sa ispasesti pacate. Ei nu pricep, li se produce un scurt-circuit in minte daca se gandesc ca poti sa fii mai bun ca ei dar nu crezi in Dumnezeu (de preferat sa fii si in aceasi denominatie cu ei).

Religia actioneaza asupra celor care o urmeaza ca un anestezic si ca un drog. Daca esti intr-o religie ti se spune ca nu poti sa faci nimic singur. Ca in tot ce vei face vei fi supravegheat de o entitate care stie exact ce vei face si ca daca vei face ceva care sa o supere vei fi pedepsit iar daca vei face ceva bun, NU tu ai facut acel ceva bun ci divinatatea ti-a dat voie si te-a ajutat sa-l faci. Prin urmare greselile sunt ale tale si trebuie sa raspunzi pentru ele, lucrurile bune le-ai facut pentru ca divinitatea te-a ajutat, nu pentru ca ai putut tu.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu