luni, 16 noiembrie 2009

Biblia: contradictii sau greseli de tipar ?

Ma gandeam sa scriu despre altceva, dar am recitit ultimul post si comentariile si mi-a venit in minte un argument pe care il citisem pe alt site despre cum incerca un baiat sa explice atitudinea lui Dumnezeu dupa "caderea omului in pacat". Din pacate nu mai imi amintesc site-ul, dar nu cred ca este relevant. Ideea era urmatoarea: Este Dumnezeu atotstiutor? Raspunsu evident a fost "da". Daca da, atunci de ce erau necesare toate acele intrebari pe care Dumnezeu i le-a pus lui Adam si apoi Evei, precum:
Dar Domnul Dumnezeu a chemat pe om si i-a zis: "Unde esti?"
Si Domnul Dumnezeu a zis: "Cine ti-a spus ca esti gol? Nu cumva ai mâncat din pomul din care îti poruncisem sa nu manânci?"
Si Domnul Dumnezeu a zis femeii: "Ce ai facut?"
(citatele sunt din Geneza 3)

Asadar, daca Dumnezeu le stie pe toate de ce a pus aceste intrebari.
Raspunsul "teologului de serviciu" de pe acel site a fost ca acea discutie seamana cu a unui parinte cu copilul sau mic si nestiutor care a facut ceva rau si prin intrebari ajutatoare incearca sa il constientizeze asupra a ceea ce a facut.
Asadar alte contradictii pe care ratiunea mea le-a sesizat aici
0. Daca nu acceptam aceasta explicatie cu parintele-copilul, care este rostul acestor intrebari puse de Dumnezeu oamenilor. Daca o acceptam trecem mai departe la punctul 1.
1. Omul inainte de a manca din pomul "cunoasterii binelui si a raului" stia sau nu stia ce este rau ?
2. Daca omul nu stia ca a facut ceva rau pentru ca nu cunostea binele si raul cum poti sa il pedepsesti pentru ceva ce nu stia.
3. Daca stia ce este rau si bine, atunci de ce spune ulterior "Atunci li s-au deschis ochii la amândoi, au cunoscut ca erau goi".

Ce vreau sa spun cu aceste analize? Oameni incearca sa explice Biblia si sa il faca pe Dumenzeu uman. Oamenii religiosi sustin ca fiecare cuvant din Biblia este cuvantul lui Dumnezeu si ca este imposibil (ca in vreo 5000 de ani) sa se fi strecurat vreo greseala in Biblie. Daca totusi accepta ca s-au strecurat greseli, acestea sunt numai greseli de traducere minimale care nu au schimbat sensul si mesajul cartii. Dar vine o intrebare logica acum, daca s-a strecurat o greseala, de ce nu s-ar fi strecurat o mie de greseli in Biblie ? Poate cineva sa garanteze ca in Biblie este numai si numai vointa lui Dumnezeu ? Si daca nu poate nimeni sa imi garanteze aceasta de ce as da gir unei carti care ar putea sa aiba in ea tot atata adevar cat este si in legendele populare cu Fat Frumos si zmeul cel rau.

4 comentarii:

  1. Mda, analiza matematica :)).
    Uite cum inteleg eu relatarea din Geneza, cea cu pomul "cunostintei binelui si raului".
    Adam si Eva nu cunosteau raul, pt ca nu au ales sa-l cunoasca decat dupa ce au mancat din acel pom. AU ALES SA-L CUNOASCA.
    Am spus in postul anterior ca daca un copil probeaza plita incinsa dupa ce a fost avertizat sa n-o faca, va simti efectul alegerii lui - in cazul lui arsura.
    Adam si Eva nu stiau ce inseamna raul si puteau sa nu afle niciodata, cu conditia sa asculte, sa aiba incredere si respect fata de Creatorul lor. Eu spre exemplu, nu sunt deloc curioasa sa sfidez legea gravitatiei si sa-mi dau drumul de la etaj, sau sa gust dintr-o licoare ca sa vad daca ceea ce scrie pe eticheta: "TOXIC", este asa!
    Adam si Eva nu au fost doi retardati mintali, au fost niste oameni f inteligenti, dotati cu liber arbitru, cu constiinta si cu capacitatea de a rationa. De aia s-au si simtit vinovati atunci cand au pacatuit.
    Daca noi suntem constienti ca daca incalcam o lege, de regula platim, poti fi sigur ca si Adam stia sau ar fi trebuit sa stie ca este responsabil in fata celui care l-a creat, si ar fi trebuit sa asculte, si asta din iubire nu de teama de a nu muri.
    Tu, in mod sigur, cand iubesti o persoana, te straduiesti sa nu faci ceea ce stii ca nu-i place, nu pt ca n-o sa mai vorbeasca cu tine ci pt ca nu vrei s-o superi.
    Relatarea din Geneza este sumara, nu gresita. Nu ne sunt de niciun folos amanuntele in problema aceasta. Daca unele lucruri ar fi explicate pe indelete:
    1. majoritatea oamenilor nu le-ar fi inteles (gandeste-te aici la crearea Universului, a pamantului si a fiintelor vii de pe pamant si nu numai...),
    2. si asa majoritatii oamenilor Biblia pare si grea, si mare ca volum...si nu se mai straduiesc s-o citeasca. Daca era si mai voluminoasa si greu de inteles...la revedere!
    Si eu am vrut sa ma conving de veridicitatea Cuvantului lui D-zeu - Biblia, pt ca daca intradevar ar fi plina de greseli, atunci DA, chiar nu are niciun rost sa-i mai acordam atentie.
    Eu insa am descoperit ca Biblia este intradevar Cuvantul lui D-zeu, si se poate dovedi in multe feluri.

    RăspundețiȘtergere
  2. Ma rog, ideea e mai veche, e greceasca, pe undeva pe la Socrate a inceput: paradoxal, scrisul adultereaza informatia. Druizii au functionat mai bine, transmiteau initierile prin grai, nu pe foaie. Foaia imbie la inflorituri, interpretari, trunchieri. Daca ne gandim ca nici Jesus nici Mahomed nu si-au scris propozitiile, ci niste unii din preajma lor sau chiar de mai tarziu le-au insailat, atunci peisajul e inca si mai tulbure.

    RăspundețiȘtergere
  3. daca sapi si mai mult o sa afli ca majoritatea evanghelistilor nu au nicio legatura cu apostolii care au fost langa Isus cand a spus unele cuvinte.

    RăspundețiȘtergere
  4. Depinde unde sapi Razvan.
    De pilda, Matei si Ioan, doi dintre cei 4 evanghelisti (pt ca sunt doar 4 evanghelii), au fost si apostoli ai lui Isus si erau mereu in preajma lui. Evangheliile celorlalti doi, Luca si Marcu nu le contrazic deloc pe celelalte doua, ba dimpotriva, le completeaza armonios.
    Luca (medic fiind de profesie) este recunoscut pt cercetarile profunde pe care le-a facut in ce priveste genealogia lui Isus si datele istorice precise pe care le aminteste in evanghelia sa. Dar nu exista nicio dovada ca Luca l-ar fi cunoscut personal pe Isus.
    Dupa cat se pare, Marcu insa l-a cunoscut personal pe Isus, insa era destul de tanar pe vremea aceea.

    RăspundețiȘtergere